17 Jul 2019
BY: Andra Diaconu - psihoterapeut
Factorii cognitivi se referã la gândurile pe care le au persoanele care suferã de tulburarea obsesiv-compulsivã (OCD). Cercetãrile aratã cã diferenţa dintre aceştia şi populaţia non-clinicã nu constã în conţinutul gândului, ci în modalitatea în care cei din prima categorie evalueazã ideea intruzivã. Cu alte cuvinte, persoanele diagnosticate cu aceastã tulburare au aproximativ acelaşi tip de gânduri ca şi ceilalţi indivizi, însã acestea acordã o importanţã mult mai mare cogniţiilor intruzive.
Anumite studii aratã cã cei diagnosticaţi cu OCD au tendinţa de a estima probabilitatea de îndeplinire a gândurilor negative ca fiind mai mare decât în realitate. Astfel, aceste persoane vãd un pericol supradimensionat în tot ceea ce îi înconjoarã, fapt pentru care adoptã o atitudine mai vigilentã, mai precautã. Bacterii sunt peste tot şi, prin urmare, oricând existã riscul contaminãrii. Plecând de acasã, oricând existã riscul de a uita un robinet deschis sau o uşã neîncuiatã. Fiind la volan, se pot produce accidente din neatenţie.
Pericole sunt la tot pasul. Dar sunt ele atât de grave? O altã trãsãturã cognitivã a persoanelor care suferã de tulburarea obsesiv-compulsivã este evaluarea negativã a consecinţelor. Aceste persoane estimeazã rezultate mai negative decât în realitate a îndeplinirii gândului intruziv. Cu toţii am avut la un moment dat o rãcealã sau o infecţie, însã am reuşit sã o depãşim, datoritã sistemului imunitar, a medicamentelor şi a vitaminelor. Prin urmare, materializarea unui gând negativ nu duce neapãrat la o catastrofã.
Un al treilea factor cognitiv este tendinţa persoanei în cauzã de a-şi asuma responsabilitatea pentru îndeplinirea gândului obsesiv. Aceasta considerã cã, dacã s-ar întâmpla evenimentul de care îi este teamã, vina îi va aparţine în totalitate. Anumiţi cercetãtori subliniazã importanţa sentimentului de responsabilitate în dezvoltarea tulburãrii obsesiv-compulsive, argumentând cã fãrã aceastã componentã s-ar ajunge la alte forme de anxietate, însã nu la aceastã tulburare.
În concluzie, factorii cognitivi care întreţin tulburarea obsesiv-compulsivã sunt estimarea unei probabilitãţi mai mari de îndeplinire a gândului intruziv, supraevaluarea consecinţelor negative şi sentimentul foarte puternic de responsabilitate în legãturã cu ideea obsesivã.
