10 Mar 2019
BY: Andra Diaconu - psihoterapeut
Conform acestui model, fobia socialã se declanşeazã în urma experienţierii unui eveniment social traumatic care favorizeazã apariţia unor emoţii negative precum anxietate, ruşine, inadecvare, umilire etc. Fiind o trãire intensã, apare fenomenul de condiţionare clasicã. Cu alte cuvinte se creeazã o asociere între contextul respectiv şi emoţia avutã. Ulterior, când persoana în cauzã se va întâlni cu aceeaşi situaţie, va retrãi emoţia iniţialã. Prin urmare, dacã cineva este ridiculizat în faţa unui grup mai mare de indivizi şi se va simţi ruşinat şi umilit, se va confrunta cu aceleaşi emoţii, chiar dacã la o intensitate mai redusã, de fiecare datã când va interacţiona cu grupul respectiv.
Un alt fenomen care apare este generalizarea. Acesta se referã la tendinţa de a oferi acelaşi rãspuns, atât contextului iniţial, cât şi celor similare. Altfel spus, persoana care a fost umilitã în faţa unui grup, se va simţi stânjeitã, ruşinatã sau anxioasã nu doar în faţa grupului respectiv, ci şi în faţa altor grupuri. Astfel, emoţiile negative apar ori de câte ori existã un context social.
Studiile aratã cã un procent de 50% dintre indivizii care suferã de fobie socialã au trãit în trecut un eveniment negativ, declanşator. Existã totuşi şi un procent de 15% care, deşi nu a avut o experienţã socialã traumatizantã, a dezvoltat aceastã tulburare prin observarea altor persoane care au fost umilite. Astfel, prin procesul de învãţare vicariantã, anxietatea socialã poate fi declanşatã prin observarea experienţei negative a altei persoane.
În concluzie, fobia socialã poate fi generatã de un eveniment traumatic care favorizeazã apariţia unor emoţii negative precum anxietate, umilire, ruşine, inadecvare, emoţii care apar ulterior în orice context social. O altã cauzã poate fi învãţarea vicariantã sau prin observaţie.
