BY: Andra Diaconu - psihoterapeut
Anxietatea poate fi copleşitoare, împiedicându-te sã profiţi de oportunitãţile care apar. Ea duce la supra-analizarea lucrurilor, care la rândul ei creeazã mai mult stres şi mai multã anxietate, care duc la supra-analizã şi astfel eşti prins într-un cerc vicios. Deşi unele persoane îţi spun „nu te mai gândi la asta”, suprimarea gândurilor nu funcţioneazã şi nu este o soluţie eficientã pe termen lung. Ce poţi face în acest caz? Cercetãrile din domeniul psihologiei cognitiv-comportamentale propun câteva strategii care s-au dovedit utile în lupta cu gândurile anxioase.
Un prim pas este diferenţierea dintre asumpţii şi evenimente. Mintea noastrã încearcã sã ne protejeze în cazul apariţiei unui deznodãmânt negativ şi cautã soluţii, astfel încât sã fim pregãtiţi în cazul în care acesta apare. Însã a persista prea mult pe un gând negativ ajunge sã ne facã rãu. De aceea este foarte important sã realizãm cã scenariul din mintea noastrã e doar o asumpţie, un gând pe care îl avem. Nu s-a întâmplat încã şi nu e sigur cã se va întâmpla. Doar pentru cã un eveniment negativ poate sã aparã, nu înseamnã şi cã el va deveni realitate. Alternativa este sã gãsim alte perspective. Ce altceva s-ar putea întâmpla? Existã şi vreun deznodãmânt pozitiv? Care sunt probabilitãţile pentru fiecare dintre variante? Dacã s-ar întâmpla evenimentul negativ, este ceva bun ce ar putea ieşi din el?
Tehnica de meditaţie mindfulness ne poate ajuta sã ne observãm gândurile şi sã ne distanţãm de ele, fãrã a le evalua ca fiind bune sau rele. Ne trec atât de multe lucruri prin minte, pe parcursul unei zile. De ce unele gânduri ne sperie şi reacţionãm la ele, în timp ce altele sunt tratate ca şi simple idei create de creierul nostru?
Rãmâi centrat pe prezent. Dacã în trecut ai avut anumite experienţe negative, nu înseamnã cã acestea se vor repeta. Şi chiar dacã se vor repeta, tu ai acum mai multã experienţã decât atunci şi le poţi face faţã. Dacã te gândeşti la ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla, cum va fi, eşti fie în trecut, fie în viitor. Astfel pierzi oportunitatea sã te bucuri de prezent.
Nu uita sã pui lucrurile în perspectivã. Deseori ne concentrãm doar pe ce ar putea merge rãu, fãrã a derula scenariul mai departe. Cum vei vedea acest eveniment peste 1 lunã sau 1 an? Te va afecta la fel de mult? Nu este oare anxietatea ta mai mare decât amploarea evenimentului în sine?
Îngrijorarea excesivã, fãrã a crea o soluţie, nu ajutã la rezolvarea problemei. Din contrã, anxietatea poate fi contraproductivã, împiedicându-te sã acţionezi într-o manierã adecvatã. Mintea uneori se blocheazã pe o idee, pe care o tot deruleazã, fãrã a aduce nici o informaţie nouã sau valoroasã. Este ca şi un disc zgâriat care tot reia aceeşi parte. În loc sã te afunzi în gânduri negative, care nu fac decât sã îţi alimenteze anxietatea, încearcã sã faci o activitate care sã te decupleze de la scenariile pe care le deruleazã mintea ta. Poţi încerca sã te plimbi, sã faci curat, sã lucrezi sau sã faci o jumãtate de orã de sport.
Analizeazã-ţi gândurile şi decide în ce mãsurã ele te ajutã. Chiar dacã obiectul anxietãţii tale este real, este posibil sã nu îţi aducã nimic bun concentrarea exesivã asupra lui. Sã presupunem cã aplici la un job unde concurenţa este foarte mare. Din punct de vedere statistic, şansele de a fi admis sunt de 20%. Rãmânând blocat pe aceastã idee, poţi deveni demotivat şi e posibil sã renunţi, chiar înainte de a încerca, gândindu-te cã şansele sunt prea mici. Dar chiar şi când probabilitatea e micã, ea nu e 0. Prin urmare, meritã sã încerci. Concentreazã-ţi atenţia pe ceea ce te ajutã sã te simţi mai bine şi sã mergi mai departe. Fii tu propria ta sursã de motivare!